Tu cum spui "Te iubesc"?!

Cu totii auzim astazi mai mereu si peste tot "Te iubesc", "Te iubesc""Te iubesc", ... Cateodata este spus monoton, alteori in graba si stins sau poate sec,alteori este spus din obligatie sau din obisnuinta sau pentru simplu fapt ,,de a fi in rand cu lumea ", dar de cele mai multe ori e spus ca raspuns la "Te iubesc!" -ul celui de langa ...Acest ,,te iubesc " doare mai tare decat lipsa acestuia.
Adevaratul "Te iubesc" ar trebui sa fie compus din respect , caci respectul inseamna sinceritate si incredere ; prietenie caci, prietenia presupune sa stii sa-l asculti pe cel de langa tine, sa fii alaturi de el, sa stii cum sa-l asculti si sa-l intelegi si chiar sa il ajuti cum poti; admiratie , sa fii mandru si fericit de persoana de langa tine , de alegerile ei si de comportamentul ei,sa o feliciti pentru reusitele ei si sa o incurajezi pentru urmatoarea reusita ; bucurie , sa fii bucuros tot timpul cand te intalnesti cu persoana draga , sa fii implinit si fericit ca ai reusit sa fii sau ca esti cu persoana pe care o iubesti; libertate caci intelegerea si respectul necesita libertatea de ati spune opinia , dorintele , visele... Asta inseamna: Te iubesc ! :)
Cine se mai gandeste cu adevarat la toate acestea? Cine se mai gandeste ca nu totul se bazeaza pe un ,,te iubesc" spus la repezeala,ci la sentimente adevarate, la grija, bucurie ,ajutor si respect reciproc, la momente simple,dar totusi petrecute impreuna...
Cine se mai gandeste ca ,de fapt, totul trebuie sa porneasca din inima si ca iubirea este bucurie?

O zi de ianuarie

Sa incep cu acele cuvinte magice " vai e o dimineata de ianuarie superba, ma simt exceptional de bine, e vacanta si fac ce vreu si alte povesti?!", dar nu pot pentru ca in sufletul meu e altceva. E o liniste de parca ar fi toamna, cu un covor trist dar nu de frunze ci de singuratate, cu un fosnet dar nu de uscatimea naturii ci de un dor pentru anumite persoane. In aceasta dimineata m-am trezit mai singura ca niciodata, cu un dor din ce in ce mai mare pentru cei care au plecat cu voie sau fara voie din viata mea , cu o tristete pe chip ca am ranit pe o persoana care nu merita asta , cu un regret pentru tot ce am facut si am spus gresit fata de anumite persoane. E o zi ciudata in viata mea.. si nu stiu de ce.. doar pentru simplu fapt ca mie dor sa fiu stransa in brate , sa fiu iubita, sa fiu protejata, sa mi se spuna ca va fi bine, sa imi dea forta?! Poate! Si da, imi este dor de toate acestea , imi mai este dor si de fratele protector pe care l-am pierdut si ii duc lipsa, imi este dor de tot. Ma amagesc singura ca va fi bine, ca voi depasi astea, ca sunt puternica, dar cateodata nu mai pot, am nevoie si de un suflet langa mine care sa ma ia de mana si sa treaca alaturi de mine peste orice. Dar dupa cum se pare nu am eu acest noroc. AM FOST INTOTDEAUNA O GHINIONISTA ! (urac acest lucru). As prefera sa spun ca aceasta stare e din cauza vremii de afara, dar nu pot. Acum prefer sa merg in pat sa mai meditez... Tot ce mai pot spune este : "E o zi de ianuarie" !